Anul trecut, într-o zi de mai, în timp ce stăteam la semafor, în spatele unui tip cu o mașină șmecheră care făcuse o manevră foarte curajoasă și iresponsabilă, mi-a venit ideea de a scrie o carte.
Am scris-o integral la semafor sau în trafic. De fiecare dată când ieșeam în oraș, observam oamenii și mașinile, dinamica străzii, și scriam în capul meu. Apoi ajungeam acasă și puneam pe foaie.
Au ieșit 165 de texte scurte pe care am decis să nu le mai public sub formă de carte, dar le veți putea citi pe toate aici.
Mesajul pe care vreau să-l transmit este că noi, oamenii, trăim tot timpul, nu numai în momentele pe care le catalogăm ca importante: când ne ducem în concedii, când ne căsătorim, când facem un copil, când primim o mărire de salariu. Trăim și în momentele care ne duc către momentele „importante”, pe aceste punți peste care trecem repede.
De aceea, am luat un loc banal, dar în care ajungem în fiecare zi, chiar și de mai multe ori pe zi – semaforul – și am vrut să arăt că și acolo este la fel ca oriunde, că tot noi suntem, cu trăirile, emoțiile și fricile noastre.
Nu există un fir al acțiunii, pentru că sunt texte separate, cu acțiuni diferite, dar mesajul general se regăsește în toate.
Sper să vă placă! Voi posta câte un text în fiecare luni și joi. Stay tuned!
